Autorităţile din 11 ţări din UE folosesc deja sisteme de recunoaştere biometrică în anchete, se arată într-un studiu, cerut de Grupul Verzilor din Parlamentul European, scrie euractiv.
Autorităţile din Austria, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Slovenia şi Ţările de Jos folosesc, deja, tehnologii de recunoaştere facială pentru identificarea ex-post a anumitor persoane. Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Portugalia, România, Spania şi Suedia vor utiliza, de asemenea, aceste sisteme, în viitorul apropiat, se arată în studiu.
Identificarea ex-post presupune verificarea înregistrărilor video după un accident/incident, nu în timp real. De altfel, identificarea ex-post, potrivit lui Francesco Ragazzi, profesor asociat la Unitersitatea Leiden şi autor al studiului, are un mai mare impact asupra omului, întrucât pot fi obţinute mai multe date, din diferite surse, pentru identificare.
Studiul a fost propus de Grupul Verzilor în Parlamentul European, întrucât membrii acestuia propun interzicerea totală a sistemelor de recunoaştere biometrică în spaţiile publice.
Raportul avertizează că „există puţine informaţii despre modul în care această tehnologie ar putea fi aplicată şi posibilul impact al acesteia asupra drepturilor fundamentale ale cetăţenilor europeni”. Totodată, se concentrează asupra situaţiilor în care sistemul încearcă să identifice o persoană fără consimţământul acesteia.
Mai mult decât atât, studiul condamnă anumite ţări care au început să dezvolte anumite proiecte privind utilizarea acestor sisteme, pretinzând că testează folosirea tehnologiei. Exemple în acest sens sunt Belgia, unde pe aeroportul din Bruxelles au fost folosite, în 2017, patru camere video cu recunoaştere facială fără notificarea autorităţii de monitorizare relvevante. De asemenea, în Nisa, a fost „testată” recunoaşterea facială pe străzi. Oraşe precum Berlin, Hamburg şi Mannheim au folosit programe de recunoaştere facială pentru a testa capacitatea de a detecta comportamente suspecte.
„Testarea ca justificare este folosită adesea în Germania pentru a argumenta abaterea de la reguli şi aşteptări sociale”, scrie în studiu. Totodată, studiul susţine că, lăsate nesupravegheate, aceste proiecte pilot ar putea avea efecte pe termen lung, precum normalizarea supravegherii.
La începutul acestei luni, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cere reguli stricte privind folosirea sistemelor bazate pe Inteligenţă Artificială de către autorităţile de aplicare a legii, cerând interzicerea folosirii tehnologiei de recunoaştere facială în spaţiile publice. Rezoluţia a creat mai multe tabere în PE.
În mai 2020, pe site-ul SEAP, apărea un contract atribuit de Poliţia Română firmei Dataware Consulting. Era achiziţionat, astfel, un sistem de recunoaştere facială, care includea softul pentru identificarea facială, servere, licenţe şi soluţii de stocare şi training pentru 200 de persoane. Valoarea contractului ajunge la 4.779.000 lei.
Potrivit caietului de sarcini, soluţia informatică pentru recunoaştere facială va oferi funcţionalităţi de căutare/ verificare/comparare ale imaginilor faciale digitale din baza de date asociate cu cele provenite din diferite surse, precum telefoane mobile, camere de supraveghere, reţelele de socializare, camere de la bancomate.
