Cine nu s-a speriat niciodată de sine însuşi, acela nu ştie ce este frica. Pentru că toate grozăviile din afară de care se teme omul se află înlăuntrul lui, şi încă într-un chip neîmblânzit. Se află în noi un hău peste care, aplecându-se cândva, omul rămâne uimit şi îngrozit până la moarte. Toate lumile pot încăpea în acest hău, fără să-l umple. Şi cu toate numele date de noi acestui hău: suflet, minte, voinţă, simţuri, afecte, patimi, om lăuntric, conştiinţă – hăul rămâne negrăit, nedesluşit şi nenumit.

Noapte sfântă, în pace, sfetnic spre înțelepțire!
p. Ignatie