Criza diplomatică dintre Franţa şi SUA este mult mai gravă decât pare şi se aşteaptă întâlnirea celor doi preşedinţi, Emmanuel Macron cu Joe Biden. Sunt analişti care compară această criză cu decizia lui de Gaulle de a retrage Franţa din comandamentele aliate, în 1966.
Trecând peste disputele politice, sunt multe elemente economice din care putem învăţa şi noi românii, care la rândul nostru suntem pe punctul de a semna un contract cu Naval Group pentru construirea a patru corvete şi modernizarea a două fregate.
Asistăm la o criză a submarinelor, după ce Franţa este tot mai supărată că a pierdut „contractul secolului”, aşa cum a fost denumit, pentru vânzarea a 12 submarine marinei australiene. Franţa şi-a chemat ambasadorii din Statele Unite şi a anulat întâlniri oficiale cu lideri din Marea Britanie, Statele Unite şi Australia.
Chiar dacă oficialii francezi se arată nervoşi, în special că nu au fost anunţaţi înainte despre crearea pactului AUKUS (Australia, Marea Britanie şi Statele Unite), anunţat miercuri, care a dus la anularea contractului de achiziţie a submarinelor franceze, tranzacţia era de mult în pom.
Contractul Naval Group, anunţat în 2016, pentru 12 submarine diesel Shortfin Barracuda, era de mult pus sub semnul întrebării, din cauza întârzierilor, costurilor crescute după terminarea licitaţiei, schimbărilor de design, dar şi greutăţilor întâmpinate în producţia lor în Australia.
Încă din martie 2021, presa australiană scria că a intrat la apă contractul submarinelor, conform Independent Australia.
Compania franceză a licitat o sumă de 25 de miliarde de dolari, dar în momentul semnării contractului, după anumite lămuriri între fabricant şi beneficiar, aceasta a ajuns la 50 de miliarde, conform sursei citate.
O altă problemă, care a întârziat mult procesul, a fost faptul că Australia a cerut constructorului francez sisteme de arme americane.
Întârzierea proiectului a fost atât de mare, încât primul submarin, care ar fi trebuit livrat în 2025, urma să ajungă la marinarii australieni în 2030, iar după alte estimări chiar în 2040.
Dar, principala cauză care a dus la blocarea proiectului a fost procentul de realizare a submarinelor în Australia, mai spune Independent Australia. Chiar dacă la început, politicienii declarau că submarinele trebuiau realizate, în procent de 90% în Australia, guvernul de la Canberra a insistat pentru cel puţin 60%, în timp ce constructorul dorea scăderea acestei limite pentru a se apuca mai repede de construit.
Unde s-a împotmolit contractul pentru achiziţia celor patru corvete
Revenind la România, Naval Group şi MApN ar trebui să semneze contractul de 1,2 miliarde de euro pentru construcţia celor patru corvete şi modernizarea fregatelor Regina Maria şi Regele Ferdinand, dar fără nicio explicaţie clară, semnarea întârzie inexplicabil de mult.
Se împlinesc, în această toamnă, trei ani de la stabilirea ofertei câştigătoare în procesul achiziţiei a patru corvete şi modernizarea a două fregate, cea depusă de Asocierea dintre Naval Group (Franţa) şi Şantierul Naval Constanţa, având preţul cel mai mic, fără ca acest contract să fie semnat.
A trecut, de asemenea, mai mult de un an de când Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv solicitarea companiei olandeze Damen care a intentat proces Ministerului Apărării Naţionale prin care cerea anularea procedurii de atribuire a contractului.
Am întrebat, în luna iulie, părţile de ce situaţia trenează, iar MApN ne-a răspuns că sunt gata să semneze contractul, imediat ce Naval Group definitivează documentaţia.
În acelaşi timp, Naval Group spune că în acest moment este un proces de clarificare cu Ministerul Apărării Naţionale şi Romtehnica înainte de semnarea contractului. De asemenea, Naval Group spune că nu poate fi trasă la răspundere pentru întârzierea procesului de achiziţie.
Este o întârziere greu de justificat, în condiţiile în care Forţele Navale române au nevoie urgentă de echipamente militare noi la Marea Neagră, în condiţiile în care Rusia şi-a dotat cu mai multe nave flota şi şi-a intensificat acţiunile ostile faţă de navele aliate.
