Ministrul de Interne, Lucian Bode, a participat la reuniunea Consiliului JAI, unde s-a discutat despre subiecte de interes pentru România, cum ar fi spaţiul Schengen, consolidarea cooperării poliţieneşti între statele membre, azilul şi migraţia, dar şi despre agenţia FRONTEX. Bode a atras atenţia că România contribuie la securitatea UE, dar, totuşi, nu e în Schengen.
„Asigurarea securităţii europene reprezintă un obiectiv la care România contribuie semnificativ. Fără îndoială, discuţiile privind securitatea europeană sunt direct legate de cele privitoare la viitorul spaţiului Schengen. Am participat astăzi la Luxemburg la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne organizat de Preşedinţia franceză a Consiliului Uniunii Europene”, a transmis ministrul de Interne, potrivit Adevarul.
Lucian Bode a apreciat ritmul susţinut în care au avut loc dezbaterile, agenda incluzând subiecte de interes deosebit pentru România, precum spaţiul Schengen, consolidarea cooperării poliţieneşti între statele membre, azilul şi migraţia, agenţia FRONTEX şi nu în ultimul rând situaţia din Ucraina şi progresele înregistrate în implementarea Planului de acţiune în 10 puncte pregătit de către Comisia Europeană şi Preşedinţia franceză a Consiliului Uniunii Europene.
„România contribuie semnificativ la arhitectura de securitate a Uniunii Europene, în aceeaşi măsură cu statele membre Schengen, însă fără a beneficia de acest statut, deşi îndeplinim de peste un deceniu condiţiile necesare aderării. Le-am transmis astăzi partenerilor europeni că aderarea României la spaţiul Schengen este obiectivul pentru care am depus eforturi considerabile şi am făcut investiţii semnificative. În acest sens, am salutat apelul recent al Comisiei Europene şi al doamnei comisar Ylva Johansson în direcţia extinderii spaţiului Schengen prin aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei”, a mai transmis ministrul de Interne.
Potrivit lui Bode, extinderea spaţiului de liberă circulaţie va fi nu doar o recunoaştere a eforturilor constante ale României ca furnizor de securitate în serviciul întregii Uniuni, ci şi o expresie a recunoaşterii ataşamentului cetăţenilor români faţă de proiectul european şi viitorul acestuia.
„În ceea ce priveşte migraţia şi azilul, am subliniat necesitatea înregistrării de progrese pe marginea Pactului privind migraţia şi azilul, evidenţiind flexibilitatea de care a dat dovada România pe parcursul negocierilor propunerilor legislative care au fost desprinse din Pact. Totodată, am reiterat aprecierea pentru modul dinamic în care Preşedinţia franceză a Consiliului s-a angajat în avansarea dezbaterii privind noua abordare a Pactului privind migraţia şi azilul”, a mai transmis Bode.
