Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretele de rechemare a ambasadorilor României pe lângă Uniunea Europeană și NATO, anunță Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Potrivit sursei citate, șeful statului îi recheamă de la post și pe ambasadorii României în Italia, Spania și Belarus.

“Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 10 noiembrie 2021, următoarele decrete:

– Decret privind rechemarea domnului Stelian Stoian din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar, șef al Delegației Permanente a României pe lângă NATO;

– Decret privind rechemarea doamnei Luminița Teodora Odobescu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar, șef al Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană;

– Decret privind rechemarea domnului George Gabriel Bologan din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Italiană, Republica Malta și Republica San Marino, cu reședința la Roma;

– Decret privind rechemarea doamnei Gabriela Dancău din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Spaniei;

– Decret privind rechemarea domnului Viorel Moşanu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Belarus”, se arată în comunicatul citat.

Rechemările ambasadorilor menționați fac parte dintr-un amplu proces de schimbare de gardă la nivelul reprezentării diplomatice a României în lume.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis la începutul lunii martie către Comisiile pentru Politică Externă și Comisiile pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din cadrul Senatului, respectiv Camerei Deputaților din Parlamentul României, în conformitate cu reglementările și practica relevante în vigoare, solicitarea de audiere, în perioada următoare, a unui număr de 26 de candidați pentru poziția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României, în urma aprobării numirii acestora de către președintele Klaus Iohannis. Pe parcursul ultimelor luni, șeful statului a semnat decretele de numire a noilor ambasadori propuși, între care Andrei Muraru în SUA, Adriana Stănescu în Germania, Emil Hurezeanu în Austria, Laura Popescu în Marea Britanie, Cristian Istrate în Rusia sau George Maior în Iordania.

Rechemarea Luminiței Odobescu și cea a lui Stelian Stoian închid o eră de reprezentare diplomatică la nivel înalt în cadrul celor mai importante misiuni diplomatice ale României – Uniunea Europeană și NATO.

Stelian Stoian este ambasador al României la NATO din octombrie 2013, fiind în prezent decanul Consiliului Nord-Atlantic, organismul care reunește ambasadorii tuturor statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice. În cei opt ani de mandat, Stoian a coordonat negocierile diplomatice pentru cele mai importante decizii de la summit-urile euro-atlantice cu impact asupra securității României, fie că vorbim de aprobarea planurilor de contingență pentru apărare la summitul din Țara Galilor din 2014, decizia înființării brigăzii multinaționale NATO din România în conformitate cu deciziile summitului de la Varșovia din 2016 sau înființarea Corpului multinațional de Sud-Est de la Sibiu prin deciziile asumate la summitul NATO de la Bruxelles din 2018.

Alte decizii importante pentru România consemnate în declarațiile finale ale summit-urilor din 2014, 2016, 2017, 2018, 2019 și 2020 vizează creșterea importanței strategice a regiunii Mării Negre pe agenda NATO, îndreptarea atenției aliate spre Republica Moldova sau susținerea țărilor aliate pentru recent înființatul Centru Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București.

Totodată, în mandatul său, România a dat primul est-european la vârful conducerii Alianței, prin numirea lui Mircea Geoană în funcția de secretarul general adjunct al NATO.

Luminița Odobescu este reprezentantul permanent al României la UE din septembrie 2015, un mandat care a culminat cu gestionarea primei președinții a României la Consiliul UE. România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

În această perioadă, președinția română a facilitat adoptarea a 90 de dosare legislative: 7 dosare finalizate în cadrul politicii agricole și politicii de pescuit; 14 dosare finalizate în contextul Brexit (măsurile de contingență); 14 dosare încheiate în privința Pieței Unice (îndeosebi directiva privind dreptul de autor); 21 dosare încheiate în privința Uniunii economice și monetare; 5 dosare adoptate în domeniul afacerilor sociale și muncii; 2 dosare încheiate în domeniul mediului; 3 dosare finalizate în privința funcționării democratice a instituțiilor UE; 7 dosare adoptate în domeniul justiție și afaceri interne; 7 dosare încheiate în domeniile telecomunicațiilor, energiei și infrastructurii (cu accent special pe directiva privind gazele naturale); 10 dosare finalizate în privința viitorului Cadru Financiar Multianual (îndeosebi Fondul European de Apărare și Mecanismul pentru Interconectarea Europei).

Din 2020, o dată cu debutul pandemiei, sub mandatul Luminiței Odobescu, România a propus măsuri de solidaritate care au fost aplicate la nivel european pentru gestionarea crizei sanitare, de la flexibilizarea transferului între fonduri europene, la suspendarea regulilor deficitului bugetar, țara noastră fiind totodată primul stat membru care a găzduit rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene. Nu în ultimul rând, la capătul negocierilor politice, diplomatice și tehnice privind viitorul buget multianual și a planului de redresare post-COVID-19, România a obținut aproape 80 de miliarde de euro pentru următorul deceniu.

Sursa: caleaeuropeana.ro 

Foto: Administrația Prezidențială