La data de 22 mai a anului 1809 a avut loc o confruntare majoră între o armată franceză, condusă de Napoleon I şi trupele austriece, conduse de Arhiducele Carol al Austriei. Această bătălie a avut loc după ce la jumătatea lunii mai a anului 1809 Napoleon se afla cu armata sa la „porțile Vienei”, iar austriecii ca să întârzie înaintarea francezilor au distrus podurile de peste Dunăre, astfel că Napoleon a fost nevoit să se deplasat în aval și să înceapă ridicarea unui un pod de pontoane spre insula Lobau.
Fiind convins că armata austriacă se află în retragere și nu are curajul să lupte, împăratul francez decide la data de 22 mai să treacă Dunărea folosind drept rampă de lansare insula Lobau, pentru a urmări inamicul. Făcând acest lucru, împăratul Napoleon va ajunge să cadă în capcana întinsă de comandantul austriac, care nu intenţiona nicicum să se retragă, ba din contră, dorea să opună o rezistenţă hotărâtă şi să nu îi lase pe francezi să înainteze.
Astfel,austriecii după ce au reuşiseră să distrugă podurile peste Dunăre din această zonă, au izolat o mare parte din armata napoleoniană pe insula Lobau, însă nu au reuşit să profite de avantajul creat , astfel că francezii au putut să se regrupeze și să pornească atacul în a doua parte a zilei. În lupta care s-a dat ambele părţi au suferit pierderi semnificative, francezii pierzând în această luptă doi dintre comandanţii cei mai valoroşi: mareşalul Lannes şi generalul de divizie Hilaire, ambii răniţi mortal.
Pentru Napoleon, bătălia de la Aspern-Essling a marcat prima sa înfrângere majoră pe teren, de care va tine cont mult timp și după ce a permis armatei să-și revină, el va trece din nou Dunărea și va obține victoria decisivă în bătălia de la Wagram.
Sursa: Facebook/Lecția de istorie
