„Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.” (Ioan 3: 16)

Într-un oraş, într-o noapte geroasă, tocmai se stârnise un viscol. Un băieţel vindea ziare la colţul unei străzi, iar oamenii treceau când şi când, rebegiți și grăbiți să ajungă la casele lor. Băieţelului îi era atât de frig, încât nici nu mai încerca să mai vândă ziare. S-a dus la un poliţist şi l-a întrebat: „Domnule, ştiţi cumva un loc călduros unde aș putea dormi â în noaptea aceasta? Vedeţi, eu dorm într-un colţ, mai jos, pe alee, şi e îngrozitor de frig acolo. Mi-ar prinde bine un loc călduţ unde să stau”.
Poliţistul s-a uitat la băiat şi i-a răspuns: „Du-te pe strada asta la vale şi vei ajunge la o casă albă mare. Când ajungi acolo, să baţi la uşă şi când ţi se va deschide să spui doar „Ioan 3 cu 16” şi te vor lăsa să intri”.
Şi aşa a şi făcut. A urcat treptele, a bătut la uşă şi după câteva clipe i-a deschis o doamnă. Băiatul s-a uitat la ea şi a zis: „Ioan 3 cu 16”. Femeia i-a răspuns: „Intră, fiule”. L-a luat înăuntru şi i-a arătat un fotoliu balansoar în faţa unui şemineu pe care să se aşeze şi a plecat. Băiatul a stat acolo un timp, gândindu-se: „Ioan 3 cu 16? Nu înţeleg ce înseamnă, dar cu siguranţă încălzeşte un băiat îngheţat”. Puţin mai târziu ea s-a întors şi l-a întrebat: „Iţi este foame?” El a răspuns: „Doamnă, nu am mâncat de câteva zile”. Femeia l-a invitat în bucătărie şi l-a poftit să se aşeze la o masă plină cu bucate. A mâncat şi iar a mâncat până ce nu a mai putut. Apoi s-a gândit: „Ioan 3 cu 16? Nu înţeleg ce înseamnă, dar cu siguranţă satură un băiat înfometat”.
Apoi l-a dus într-o baie, unde se afla o cadă imensă plină cu apă caldă. După ce s-a spălat, s-a gândit: „Ioan 3 cu 16? Nu înţeleg ce înseamnă, dar cu siguranţă curăţă un băiat murdar”. Băiatul nu mai făcuse niciodată o baie cu adevărat..
Femeia l-a dus apoi într-un dormitor, l-a așezat pe un pat, l-a învelit cu o pătură călduroasă, l-a sărutat pe frunte şi apoi a ieșit stingând lumina. În timp ce stătea în căldura noului său culcuș, pe fereastră vedea cum fulgii erau alungați de viscolul de afară. S-a gândit: „Ioan 3 cu 16? Nu înţeleg ce înseamnă, dar cu siguranţă odihneşte un băiat frânt de oboseală”.
Dimineaţa, doamna cea bună a venit şi l-a poftit din nou în bucătărie, la acea masă plină cu bucate. Dupa ce a mâncat, l-a aşezat în fotoliul din faţa şemineului şi luând o Sfânta Scriptură, s-a aşezat în faţa lui. Apoi, privind chipul inocent al copilului l-a întrebatcu blândețe: „Înţelegi tu ce înseamnă „Ioan 3 cu 16”?. Copilu a răspuns: „Nu, doamnă, nu înţeleg. Am auzit prima dată aceste cuvinte aseară, când poliţistul mi-a spus să le folosesc. Auzind răspunsul copilului, doamna cea bună a început să-i vorbească despre Iisus Hristos.
Chiar acolo, în faţa acelui şemineu, băiatul şi-a încredințat inima lui Dumnezeu. Stând acolo, s-a gândit: „Ioan 3 cu 16? Nu înţeleg ce înseamnă, dar cu siguranţă salvează un băiat pierdut”.

Pentru rugăciunile Preacuratei Tale Maici și ale tuturor sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi!
O zi binecuvântată de Domnul!
p. Ignatie