Viaţa în trup, aici pe pământ, nu ar putea fi închipuită fără de acestea trei: fericirea, nefericirea şi moartea. Puţină fericire, puţină nefericire şi moartea fac această viaţă cu putinţă. Chimia morală a acestei lumi este mult mai uimitoare decât chimia fizică. Fericirea este darul lui Dumnezeu, nefericirea este îngăduinţa lui Dumnezeu, iar moartea este biruinţa lui Dumnezeu. Fericirea neîntreruptă, fără amestecul nefericirii, ar ajunge să fie lipsită de culoare şi plictisitoare. Nefericirea nesfârşită, fără moarte, ar preschimba această viaţă într-un iad fără scăpare. În fericire, oamenii nu vor să-şi amintească de Dumnezeu; chiar şi în nefericire nu vor să-şi amintească de Dumnezeu; însă înaintea morții, prea puțini sunt cei care nu-și amintesc de Dumnezeu.
Noapte sfântă, în pace, sfetnic spre înțelepțire!
p. Ignatie