Pune-ţi viaţa în versuri. Şi iarăşi îţi spun: pune-ţi viaţa în versuri, dacă vrei să simţi viaţa întregii lumi, să fii în legătură şi în înţelegere cu ea. Poţi critica un cântec, însă niciodată nu uita să cânţi. Criticii de poezie trăiesc şi mor, pe când poeţii trăiesc și prin versurile lor devin nemuritori. Critica ucide, poezia dă viaţă. Numai poezia poate da viaţă prozei, căci poezia a răsărit din pomul vieţii, iar proza din pomul cunoaşterii. Toţi știm și spunem că minciuna-i vremelnică, pe când adevărul este veşnic. Pentru ce altceva trăieşte poezia mai mult decât proza, dacă nu pentru că este mai aproape de adevăr şi mai aproape de viaţă? Şi astfel, dacă-ţi vei pune viaţa în versuri, vei fi mai aproape de adevăr, mai aproape de viaţă.
Noapte sfântă, în pace, sfetnic spre înțelepțire!
p. Ignatie
