Era odată un lup care trăia în ţinuturile Betleemului. Păstorii ştiau că era periculos, de aceea în fiecare seară erau îngrijoraţi pentru oile lor. Mereu trebuia ca unul dintre ei să stea de veghe, căci lupul era flămând, şiret şi rău. Era în noaptea de Crăciun. Un înger intonă un imn de mărire şi anunţă [...]
Soarele se plimba pe bolta cerească şi era foarte mulțumit de carul său de foc. El arunca razele lui aurite cu multă plăcere în toate părţile, ceea ce pentru un nor negru era amărăciune. ”Aruncă-ţi toate razele, tu, risipitorule, şi apoi vei vedea cu ce vei mai rămâne”, îi spuse norul negru. Şi soarele devenea [...]
Când Iosif şi Maria erau în drum spre Betleem, un înger a chemat în ascuns toate animalele laolaltă, pentru a alege câteva dintre ele, care să vină în ajutorul Sfintei familii. Primul, după cum era de aşteptat, se prezentă leul. "Numai un rege este vrednic să-i slujească Domnului lumii, mugi el. Îi voi sfârteca pe [...]
Despre ce dreptate vorbeşti tu? Nu ne îndatorează oare Dumnezeu în fiecare zi cu mai mult decât putem plăti? Şi totuşi, Dumnezeu nu se plânge de neplata datoriei. Despre ce legi vorbeşti tu? Cel ce nu este în stare să împlinească şi puţinele datorii pe care i le cer legile nu se poate numi nici [...]
Printre păstorii de pe câmpiile Betleemului era şi un om simplu. Acesta a fost numit de către ceilalţi nătâng. În noaptea în care le apăru îngerul ca să le anunţe vestea naşterii lui Hristos, nătângul nu înţelese cuvintele sale. Dar cuprins de strălucirea îngerului, căzu şi el în genunchi. Când ceilalţi voiră să meargă în [...]
Un misionar ortodox lucra de mult timp cu băştinaşii din Papua. La traducerea Bibliei în limba lor nu găsea expresia potrivită pentru cuvântul "speranţă". Căută mult timp acest concept, până când, într-o zi, chiar propriul său fiu trebuia să fie înmormântat. Un papuaş, care văzu cum tatăl îl înmormânta pe fiul său, spuse misionarului: "Observ [...]
Precum cireşul nu aduce rod înainte de a-şi scutura floarea, tot aşa nici omul nu poate aduce rod duhovnicesc până când nu-şi scutură deşertăciunea trupească şi împodobirea din afară. Noapte sfântă, în pace, sfetnic spre înțelepțire! p. Ignatie
Un om pregătise bine ţarina sa, o arase şi o însămânţase. După câteva săptămâni omul se miră de ce plantele cresc cu greutate. În grădina vecinului său totul era verde, plantele erau mari, la el însă nu, erau mici. De la o zi la alta nerăbdarea sa creştea. De griji nici nu mai putea dormi. [...]
Dacă vrei să-ți amintești neîncetat de Dumnezeu, nu respinge necazurile ca nedrepte, ci rabdă-le ca pe unele ce vin după dreptate. Căci răbdarea lor trezește și înviorează amintirea prin fiecare întâmplare. Iar respingerea lor micșorează durerea și osteneala spirituală a inimii și prin aceasta produce uitarea. Noapte sfântă, în pace, sfetnic spre înțelepțire! p. Ignatie
Un cavaler, în urma unei cruciade victorioase în Ţara Sfântă, a promis că va duce în oraşul său, Florenţa, o lumânare nestinsă, pe care o va aprinde de la flacăra lumânării de la mormântul sfânt al lui Hristos. Acest plan făcu din el un alt om. Îl transformă dintr-un soldat cuceritor într-unul pacifist. Chiar şi [...]
