REFORMA ADMINISTRAȚIEI TREBUIE SĂ ÎNCEAPĂ CU CAPITALA

Un singur București metropolitan, o singură administrație, o singură strategie de dezvoltare

România are nevoie de o reformă reală a administrației publice: o reformă de structură, care să reducă birocrația și cheltuielile, să elimine suprapunerile instituționale și să crească eficiența actului administrativ.

Din experiența acumulată ca președinte al Administrației Naționale a Rezervelor de Stat, prefect al Capitalei, ministru al administrației, de mai multe ori ministru de interne, viceprim-ministru pentru securitate națională și prim-ministru interimar, consider că reforma administrației publice trebuie să înceapă cu Bucureștiul.

Primul proiect major ar trebui să fie reorganizarea administrativă a Capitalei și integrarea județului Ilfov într-o structură metropolitană unitară.

Ilfovul este un județ foarte important și, în același timp, un județ atipic, strâns legat istoric și funcțional de București. Un argument administrativ puternic este chiar faptul că centrul administrației județene se află în București: Consiliul Județean Ilfov are sediul în municipiul București, iar Instituția Prefectului – Județul Ilfov funcționează, de asemenea, în Capitală. Această legătură nu este doar una geografică sau economică, ci și una istorică. Actualul județ Ilfov a fost reînființat în 1997 în limitele fostului Sector Agricol Ilfov, structură care, începând din 1981, s-a aflat în subordinea municipiului București. Cu alte cuvinte, actualul Ilfov păstrează nucleul fostului Sector Agricol Ilfov al Capitalei. Tocmai această realitate istorică și administrativă întărește argumentul că Bucureștiul și Ilfovul trebuie privite astăzi ca un singur organism metropolitan. Dezvoltarea ultimelor decenii a făcut ca Bucureștiul și localitățile din jur să funcționeze, în realitate, ca un singur organism urban și economic. Oamenii locuiesc într-o localitate, muncesc în alta și folosesc aceeași infrastructură, aceleași rețele și servicii metropolitane.

Cu toate acestea, zona este administrativ fragmentată. Propunerea mea este clară: Bucureștiul și Ilfovul trebuie reunite administrativ, iar Capitala trebuie să aibă o singură comandă administrativă.

Cele șase primării de sector ar urma să dispară ca administrații autonome, la fel ca actualele administrații locale din Ilfov în forma lor existentă. În locul acestei fragmentări, Bucureștiul metropolitan ar trebui condus de un singur primar general și de o administrație unitară, păstrând servicii teritoriale apropiate de cetățean, dar fără zeci de aparate administrative paralele. Ar rămâne un singur prefect.

O asemenea reformă ar produce economii importante: mai puține funcții de conducere, mai puține consilii și aparate administrative paralele, mai puține instituții care se suprapun și proceduri mai simple.

Dar economia bugetară nu este singurul argument. Marele câștig ar fi eficiența actului de comandă administrativă. Transportul, infrastructura rutieră, urbanismul, dezvoltarea rezidențială, utilitățile, protecția mediului, situațiile de urgență și marile investiții trebuie gândite pentru întreaga zonă București–Ilfov, nu separat de zeci de administrații cu priorități și ritmuri diferite.

Prin această reorganizare, Capitala ar dobândi și spațiul vital necesar dezvoltării sale pentru următoarele decenii, apropiindu-se ca logică metropolitană de marile capitale europene. Bucureștiul trebuie să gândească pentru următorii 30–50 de ani.

Reforma Capitalei trebuie să fie însă începutul, nu sfârșitul reorganizării administrative a României. România are peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale; Curtea de Conturi a inventariat 3.228 UAT-uri, iar actuala organizare legală menține Bucureștiul împărțit în șase sectoare.

Consider că România trebuie să analizeze serios reducerea numărului administrațiilor locale, prin criterii clare de populație, capacitate financiară, infrastructură și eficiență administrativă, către aproximativ 1.500 de administrații locale viabile.

Nu trebuie desființate comunitățile. Trebuie desființată birocrația inutilă.

Satele, orașele și identitatea locală rămân. Cetățeanul trebuie să aibă în continuare servicii publice aproape de casă. Digitalizarea, serviciile publice locale și centrele teritoriale pot păstra administrația aproape de cetățean, în timp ce decizia, bugetele și marile proiecte pot fi gestionate mult mai eficient.

Reforma administrației nu trebuie făcută împotriva oamenilor. Trebuie făcută pentru oameni.

Mai puțină birocrație. Mai puține cheltuieli administrative. Mai multă responsabilitate. Decizii mai rapide. Investiții coordonate. Servicii publice mai bune.

Iar dacă vrem să demonstrăm că România poate face această reformă, trebuie să începem acolo unde impactul este cel mai mare: cu Bucureștiul și Ilfovul.

Un singur București metropolitan. O singură administrație. O singură strategie de dezvoltare.
Aceasta poate fi prima etapă a unei reforme administrative adevărate a României.

Dumnezeu • Patrie • Familie • Onoare

General (r) Gabriel Oprea
Președintele Uniunii Militarilor si Politistilor activi, in rezerva, in retragere si familiile lor “Mihai Viteazul” (UMPMV)
Președintele Partidului Pentru Patrie, Militari, Politisti (PPMP, fost UNPR)