Volumul se adresează vouă, militarilor, polițiștilor activi, în rezervă și în retragere și familiilor voastre

 

Punctul 5 – Legea 223 și „Momentul Gherghina” („ori el, ori eu”)

În anul 2015, în contextul exercitării funcțiilor de prim-ministru și viceprim-ministru pentru securitate națională, am inițiat, susținut și dus la capăt Legea 223 privind pensiile militare de stat, ca act de reparație morală și instituțională pentru întregul sistem de securitate națională al României. Primul și principalul obiect al Legii 223 l-a reprezentat reintroducerea pensiilor militare de stat pentru militari, polițiști și personalul din întregul sistem de securitate națională. Această lege a restabilit statutul constituțional al carierei militare, specificul profesiei și principiul continuității instituționale, corectând o nedreptate majoră produsă prin eliminarea anterioară a pensiilor militare de stat.
Legea 223 a fost inițiată de mine, elaborată împreună cu aproape toate sindicatele și asociațiile militarilor și polițiștilor, activi, în rezervă și în retragere, semnată de mine în calitate de prim-ministru, susținută și apărată de mine în Senat, ca senator și prim-ministru, adoptată fără niciun vot împotrivă și promulgată de președinte.

Clarificare esențială – militarii voluntari (peste 50.000) și reforma făcută anterior:
În mandatele mele de ministru al apărării naționale (2009–2012) am intervenit decisiv pentru peste 50.000 de militari voluntari din întregul sistem de securitate națională, care, până atunci, erau scoși din sistem la aproximativ 40 de ani, după ce statul le folosise resursa tinereții.
Am corectat această nedreptate prin măsuri ferme: transformarea lor în militari profesioniști, asigurarea dreptului de activitate până la 55 de ani, consolidarea dreptului la pensie și redarea demnității profesionale. Această reformă a fost separată de Legea 223 și a fost implementată anterior, în calitate de ministru al apărării naționale.

Momentul Gherghina:
În cursul procesului de adoptare a Legii 223, a avut loc o confruntare directă și decisivă în cadrul Guvernului. Gherghina, secretar de stat supranumit „regele bugetului”, se opunea explicit Legii 223, invocând argumente bugetare și încercând blocarea adoptării acesteia.

Într-o ședință de Guvern, i-am spus direct prim-ministrului Victor Ponta, cu Gherghina de față: „Ori el, ori eu.” Am precizat că pensiile militare de stat nu sunt negociabile și că Legea 223 reprezintă o obligație de onoare față de militari și polițiști.
În urma acestei confruntări, Gherghina a părăsit Guvernul, fiind numit ulterior la Banca Națională a României, iar Legea 223 a fost adoptată fără niciun vot împotrivă.
Legea 223 rămâne una dintre deciziile definitorii ale acelui an și unul dintre motivele reale ale acumulării de ostilitate care au alimentat execuția politică declanșată în toamna anului 2015.

Punctul 6 – Vizita oficială în Statele Unite ale Americii și momentul Visa Waiver


În a doua parte a lunii octombrie 2015, în calitate de viceprim-ministru pentru securitate națională și ministru al afacerilor interne, am efectuat o vizită oficială în Statele Unite ale Americii, cu caracter strict instituțional și strategic, pregătită și desfășurată la cel mai înalt nivel.

Obiectivul central al acestei vizite l-a reprezentat semnarea, la Washington, a documentelor tehnice finale privind ridicarea vizelor pentru cetățenii români, în cadrul programului Visa Waiver, împreună cu Loretta Lynch, procuror general și ministru al justiției al Statelor Unite ale Americii. Acest moment a fost rezultatul unui efort instituțional de durată și a reprezentat o recunoaștere explicită a nivelului de încredere strategică acordat României ca partener euro-atlantic.

Imediat după acest moment, în cadrul aceleiași vizite oficiale, am avut o întâlnire confirmată cu James Clapper, directorul Comunității de Informații a Statelor Unite, care coordona la acel moment 17 agenții și structuri de informații și securitate, între care: Central Intelligence Agency (CIA), National Security Agency (NSA), Defense Intelligence Agency (DIA), Federal Bureau of Investigation (FBI), National Geospatial-Intelligence Agency (NGA), National Reconnaissance Office (NRO), precum și structurile de intelligence ale Departamentului Apărării, Departamentului pentru Securitate Internă și Departamentului de Stat.

Ulterior declanșării linșajului mediatic din România, James Clapper mi-a luat public apărarea într-un material apărut în publicația Politico, una dintre cele mai influente platforme internaționale în domeniul politicii externe și securității.

În cadrul vizitei oficiale, am avut de asemenea întâlniri instituționale cu conducerea Federal Bureau of Investigation, în contextul cooperării bilaterale în domeniul securității interne și combaterii terorismului. Această cooperare se înscria într-un dialog instituțional deja consolidat, în condițiile în care anterior avusesem o întâlnire oficială cu directorul FBI, James Comey, la București.

În ceea ce o privește pe Victoria Nuland, în cadrul vizitei din Statele Unite exista o întâlnire confirmată și programată, însă aceasta nu a mai avut loc. Cu Victoria Nuland avusesem însă anterior o întâlnire oficială la București, în contextul dialogului bilateral româno-american.

În timpul vizitei din SUA, semnalele primite din această zonă au fost reci și distante. Semnificația politică reală a acestor mesaje am înțeles-o pe deplin ulterior, în contextul refuzului meu ferm de a accepta relocarea în România a aproximativ 3.000 de mujahedini iranieni, refuz determinat exclusiv de rațiuni de securitate națională. Nu era în sistemul meu de valori să-mi trădez țara, iar acest refuz de principiu a fost urmat de declanșarea unui linșaj politic și mediatic de tip intelligence.

Vizita oficială în Statele Unite ale Americii rămâne un moment-cheie de context, esențial pentru înțelegerea corectă și completă a evenimentelor care au urmat.