Unul dintre părinții din pustie a spus: „Ucenicii mei sunt precum stelele. Pe oricare dintre ei îl urmați, veți fi îndrumați pe calea cea bună.” Atunci când un om se ghidează după o stea și își găsește drumul prin ea, steaua îi arată calea fără a rosti nici măcar un cuvânt. Iată cum prin credință, doar privind astrul, omul cunoaște drumul prin pustietate și își atinge țelul.

Noapte sfântă, în pace, sfetnic spre înțelepțire!
p. Ignatie