În 1971, la vârsta de 10 ani, am ramas fara tata. Tatal meu, Capitanul artilerist Oprea Marin, a murit, la doar 38 de ani, în unitate. Moartea a fost musamalizata, existând zvonuri despre o explozie cu mai multe victime. Familia mea — mama la 33 de ani, fratele meu de 5 ani si bunica — a ramas fara sprijin. Atunci, copil fiind, lânga sicriul tatalui meu, am decis sa devin militar si ofiter de justitie militara, ca sa aflu de ce a murit tata. Am muncit înca din clasa a IV-a pâna la terminarea liceului, pentru a-mi ajuta familia. La 14 ani, am vrut sa intru la liceul militar, dar am fost respins pentru ca eram cel mai scund din clasa. Am facut sport — rugby si atletism — si mi-am continuat drumul. În martie 1981 am fost încorporat militar în termen. Am dat examen la Scoala de Ofiteri de Logistica Sibiu, pe care am absolvit-o primul si am ales primul din promotie Ministerul Apararii Nationale, garnizoana Bucuresti (1983). În 1985, ca ofiter activ, am intrat la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti. Erau 36 de candidati pe loc, am intrat al treilea. Am absolvit în 1990 si am intrat în Justitia Militara. În 1993 am trecut în rezerva la cerere si am început activitatea în mediul privat: finalizarea unui bloc in baza HG 441/1990, deschiderea primului notariat privat din România (1995), constructii si investitii imobiliare. În 1997 am absolvit Colegiul National de Aparare, iar între 1999–2000 am fost director adjunct al colegiului. Am primit gradele de maior, locotenent-colonel si colonel de justitie militara în rezerva, precum si Ordinul National “Steaua României”, conferit de presedintele Emil Constantinescu. În anul 2000 am sustinut examenul de doctorat, cu profesorul Ion Neagu.
În 2001, am fost numit secretar de stat, presedintele Rezervelor de Stat. Eram si profesor universitar. Am fost avansat la gradul de general de justitie militara, la 1 decembrie 2001. În anul 2002, am fost numit prefectul Capitalei, în perioada în care Traian Basescu era primar general. Mi-am prezentat declaratia de avere în fata presei, desi legea nu obliga, atunci. Activitatea mea ca prefect a fost apreciata, iar în 2003 am devenit ministru delegat pentru administratie publica.
Am intrat în PSD, unde am fost vicepresedinte la nivel national, presedinte al Departamentului de Aparare si Siguranta Nationala si presedintele organizatiei judetene Ilfov.
În 2004 eram vicepresedinte al PSD si am fost ales deputat. În total, am avut 3 mandate în Parlamenul României, doua de deputat și unul de senator.
În 2007, am construit si vândut 11 case în Voluntari, pentru a returna un credit de 1 milion de euro; am vândut cu 2,5 milioane, obtinând un profit de 1,5 milioane.
MINISTRU AL APARARII – REALIZARI ESENTIALE (Guvernele Boc si Ungureanu, 2009–2012)
Am fost ministru al Apararii timp de 4 ani calendaristici, dar efectiv în functie 30 de luni (2 ani si 6 luni), în doua mandate succesive.
În timpul mandatului am realizat:
– Legi de sprijin pentru militari si politisti: sotiile vaduve ale camarazilor cazuti la datorie puteau fi angajate în armata sau politie; copiii lor puteau intra fara examen în scolile militare si de politie.
– Apărarea drepturilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru angajaţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost prioritare in toate mandatele mele. Am trecut legea prin care le-am redat demnitatea si onoarea soldatilor si gradatilor profesionisti. La finalizarea contractului de muncă, aceştia rămâneau, practic, fără ocupaţie, cu copii mici, cu credite la banci şi în situaţia dificilă de a-şi găsi un loc de muncă, după o viaţă dedicată domeniului apărării şi siguranţei naţionale. Prin modificarile legislative pe care le-am facut, aceştia sunt menţinuţi în activitate, până la 55 ani si beneficiaza de toate drepturile militarilor. Astfel, instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională beneficiază de experienţa acumulată de aceşti oameni, de multe ori dobândită în repetate misiuni externe.
– Programe de dotare, protectie si camaraderie.
– Donatii personale lunare, timp de 4 ani calendaristici, pentru cei 26 de copii ramasi orfani în urma pierderii camarazilor nostri din teatrele de operatii — câte 1000 lei lunar, pentru fiecare copil (aproximativ 5000 euro/luna).
– În 2010, am construit din fonduri proprii, aproximativ 1 milion de euro, Monumentul militarilor si politistilor cazuti în teatrele de operatii si pe teritoriul national — cel mai mare monument militar construit în România dupa 1990. L-am donat Ministerului Apararii.
In 2015, am initiat, am semnat, ca prim-ministru in functie, si am trecut prin Senat, fara niciun vot impotriva, Legea 223 privind pensiile militare de stat, o lege dreapta pentru toti oamenii din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala.
MANDATE ÎN SECURITATEA NATIONALA
Ministru al Apararii – de doua ori
Ministru al Afacerilor – Interne – de patru ori – Vicepremier pentru securitate nationala – de doua ori Prim-ministru interimar – de doua ori.
Am aparat drepturile militarilor si politistilor activi, în rezerva, în retragere si ale familiilor lor. Am respectat întotdeauna legea si principiile camaraderiei militare: în securitatea nationala trebuie sa fii un exemplu, sa poti spune: “Faceti ca mine!”.
PRINCIPII: Dumnezeu – Patrie – Familie – Onoare