Rugăciunea neîncetată este firul care țese legătura dintre cer și pământ. Când buzele tac, dar inima țipă spre Dumnezeu, atunci începe adevărata rugăciune.
– Dacă nu poți sta mult în rugăciune, stai puțin, dar cu foc. Mai bine o scânteie vie decât un morman de cenușă rece.
– Când te rogi, nu cere liniște, ci harul de a răbda în vijelie – căci și Hristos s-a rugat răstignit pe Cruce.
– Fă-ți un loc tainic în casă unde te închini, dar și un loc tainic în inimă unde Dumnezeu să Se odihnească.
Noapte sfântă, în pace, sfetnic spre înțelepțire!
p. Ignatie
