Pentru a (ne) limpezi lumea în care trăim și visăm, istoricul Vasile Pușcaș operează cu termeni noi și sofisticați – „teorema accelerării”, „cliodinamică” etc. -, dar ce lecție binevenită! Musai s-o înțelegem acum, nu de alta, dar mâine ne-am putea pomeni din nou de/pe partea greșită a istoriei.

– Jurnalul: Cum se schimbă lumea astăzi, stimate domnule profesor Vasile Pușcaș?  Cum se schimbă România? Dar românii (mai ales ei, pentru că de ei depinde în mare măsură și soarta țării)? Vă întreb pentru că ați evidențiat această chestiune chiar pe coperta celei mai noi cărți publicate – felicitări! – „România și lumea în schimbare” (Editura Școala Ardeleană, 2023).

– Vasile Pușcaș: Lumea a fost mereu în schimbare. Eu și mulți adepți ai Muzei Clio considerăm că aceasta este materia de care se ocupă ISTORIA. Doar că acum procesul schimbării este mult mai rapid, amplu, complex și interdependent. Încă după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, Daniel Halevy (1948) atrăgea atenția că omenirea se afla într-o dinamică evolutivă tot mai accelerată. De atunci conceptul de accelerare a istoriei a fost frecvent dezbătut, cel mai adesea fiind asociat fenomenului modernității. „Marea Schimbare” din 1989 a readus mereu în discuție termenii de transformare socială, reforme, ritmuri și sensuri ale evoluției societății. Astfel că istoricii, filosofii, sociologii, economiștii vorbesc astăzi de „marea accelerare” a schimbărilor economice, sociale, politice.

Ruptura cu trecutul și viitorul

– „Marea accelerare”?

– Nu voi enumera acum numele savanților înscriși în această dezbatere de filosofie a istoriei, incluzând tot mai frecvent și analiștii politici (apelul la istoricitate se însoțește adesea cu prezenteismul). Aceasta pentru că și simplul cetățean din zilele noastre percepe o viteză tot mai crescută a evoluției sociale, iar prin accesarea instrumentelor contemporane de comunicare/informare primește un tablou instantaneu, extins de schimbări la scară locală, regională și globală. Am să amintesc doar o recentă carte a lui Christophe Bouton (2022), amplu comentată și în media, ceea ce semnalează interesul aparte pentru această temă. 

Continuarea interviului, pe Jurnalul.ro

https://jurnalul.ro/special-jurnalul/interviuri/dialog-academician-vasile-puscas-954148.html