“În urmă cu trei zile, am publicat un articol (vezi postarea anterioară) în care am avertizat asupra faptului că p se implică din ce în ce mai vizibil în manipularea proceselor electorale din diferite țări democratice. Scopul: destabilizarea acestora ṣi aducerea la putere a unor politicieni manevrați de Moscova.

Ieri, ministrul francez de Interne, Gerald Darmanin, a vorbit despre riscul unei victorii a lui Marine Le Pen (susținută de Putin, inclusiv financiar) la următoarele alegeri prezidențiale, ce ar urma să aibă loc în 2027.

În cazul României, oare ce scenariu pregătește Kremlinul ṣi cum acționăm noi în fața acestor amenințări? Să fie AUR partidul susținut de Rusia, în România? Să fie George Simion “candidatul” lui Putin, pentru alegerile din 2024? Sau, pentru moment, avem numai zgomot de fond, urmând ca în 2024 să fie sprijinit – în mod ocult – un candidat care, aparent, îmbrățișează valorile occidentale, dar care are reflexe (dovedite) mai puțin democratice, pe placul Kremlinului.

Cred că a sosit momentul să discutăm deschis aceste subiecte și să nu picăm în cursa întinsă de Moscova. Riscul există ṣi a fost semnalat în UK, Franța, Italia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria etc., instrumentele folosite fiind catalizarea discursului politic radical, extremist, menit să cultive ura, instabilitatea, disoluția socială, ṣi sprijinirea, din umbră, a unor personaje convenabile Rusiei.

În aceste condiții, cum putem crede că România este ferită de războiul hibrid purtat de Rusia în tot spațiul euro-atlantic?

Ca profesor de comunicare socială, într-o universitate de ṣtiințe politice, urmăresc mediul socio-politic de aproape 30 de ani. Au existat momente delicate ṣi riscuri la adresa țării noastre ṣi în trecut. Niciodată, însă, România nu a fost amenințată de Rusia atât de virulent, din interior, folosindu-se, în principal, de unii politicieni români ṣi de canalele de comunicare publică de la Bucureṣti”.

Remus Pricopie

Rectorul SNSPA