În Programul de guvernare al cabinetului Nicolae Ciucă, ce urmează să fie votat în Parlament în această săptămână, România ar urma să grăbească achiziţiile de tehnică militară.

Principalele programe de înzestrare

Astfel, conform documentului, ar urma să aibă loc „demararea contractului Corvete multifuncţionale şi monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor offset asumate de furnizorul străin”, program tergiversat pentru mai bine de doi ani.

Noul Guvern, însă, doreşte şi iniţierea programelor de înzestrare cu valoare de peste 100 milioane de euro, pentru care s-a obţinut aprobarea Parlamentului României:

− Autovehicule tactice blindate de tip uşor/ATBTU

− Sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR

− Maşina de luptă a infanteriei, pe şenile – MLI

− Sistem de securitate şi apărare cibernetică

− Sistem UAS tactic clasa I

− Sistem de război electronic mobil SREM

− Sistem de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/cu rază foarte scurtă de acţiune, portabil MANPAD

− Sistem integrat de arme SHORAD/VSHORAD

− Sistem de armament individual tip NATO

− Aparatură optică şi optoelectronică – Etapa I

− Echipamente şi sisteme de detecţie, avertizare, decontaminare şi protecţie (individuală şi colectivă) CBRN

− Modernizarea sistemului de artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul de sistem de artilerie antiaeriană cu capacităţi CRAM

 

Accent pe serviciul militar în termen voluntar

Totodată, noul guvern este preocupat de rezerva armatei. Conform programului de guvernare, MApN doreşte să revizuiască cadrul legislativ pentru „dezvoltarea rezervei operaţionale a Armatei Române, cu accent pe rezerva voluntară şi serviciul militar în termen voluntar, precum şi a unui sistem naţional de pregătire şi instruire”, care ar presupune „elaborarea unei noi strategii, care să conecteze sistemul de forţe active cu grupul de rezervişti şi să asigure mobilizarea şi regenerarea forţelor în parametri optimi de cantitate, calitate şi viteză”.

Reintroducerea serviciului militar, care a fost suspendat în 2007, este prevăzut şi în strategia militară a României denumită ”Capacitate defensivă credibilă, pentru o Românie sigură, într-o lume marcată de provocări”, unde este trecut faptul că în 2024 ar urma să fie un program pilot în Forţele Terestre de instruire a militarilor voluntari. Până acum, MApN nu a prezentat detalii referitoare la acest nou serviciu, militar în termen voluntar, nici la modul de plată a persoanelor care vor decide să fie militar în termen.

 

MApN vrea să soluţioneze problemele sociale ale militarilor

MApN ar dori, conform programului de guvernare, să revizuiască cadrul normativ aplicabil la nivel naţional sau intern al Ministerului Apărării Naţionale pe linia soluţionării problemelor sociale ale personalului armatei, veteranilor, invalizilor, văduvelor de război şi văduvelor veteranilor de război, cadrelor militare în rezervă/retragere, a veteranilor, răniţilor şi invalizilor care au participat la acţiuni militare, precum şi a urmaşilor celor decedaţi în acţiuni militare.

 

România va aloca în continuare 2% din PIB pentru apărare

România trebuie să facă faţă situaţiei tensionate de la Marea Neagră şi va asigura în continuare finanţarea apărării conform cerinţelor NATO (minimum 2% din PIB din sursele buget de stat şi activităţi finanţate integral din venituri proprii, din care cel puţin 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare şi inovare), conform programului de guvernare.

Astfel, sunt necesare cinci elemente esenţiale pentru ca Armata României să facă faţă la crizele de securitate generate în estul continentului: „capabilităţi de înaltă tehnologie, o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită, restartarea industriei de apărare autohtonă, dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie şi, nu în ultimul rând, rezilienţa naţională, inclusiv bazată pe pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare.”

Sursa: Monitorul Apărării și Securității 

Foto: MApN