,,Prin raportare la scorul de la alegeri, UDMR a cîștigat la scor aceste negocieri. În 1996, cu un scor mai mare, 7%, a primit doar un minister, și acela de complezență, al Turismului”, subliniază editorialistul Ion Cristoiu.

Redăm integral editorialul publict de Ion Cristoiu pe cristoiublog.ro

,,Nu degeaba vineri, 18 decembrie 2020, a mers Rareș Bogdan cu portbagajul plin cu rumeguș la Vila Lac 2. Negocierile dintre cele trei partide de Centru Dreapta, de fapt dintre două partide de Centru Dreapta – PNL și USRPLUS – și unul de Roza Vînturilor, UDMR, care e de Centru, de Dreapta, de Stînga și de Centru Dreapta și Centru Stînga, după cine invită Uniunea să ia și ea din fripturică, s-au încheiat cu următoarea împărțire:

PNL, cu 25%, funcția de premier și de președinte al Camerei Deputaților, precum și 9 ministere din 18 scoase la mezat. Deoarece între aceste 9 se află și Externele, și Apărarea, ministere aparținînd exclusiv președintelui, practic, PNL are doar 7 ministere. Printre acestea și ministere de complezență: Cultură, de exemplu.

USRPLUS, cu un scor de 15%, are o funcție de vicepremier, de președinte al Senatului, și 7 ministere. Printre acestea se numără ministere grele, atît din punctul de vedere al importanței – Justiție – cît și din punct de vedere al banilor care pot fi dați clientelei politice – Fonduri Europene, Transporturi, Economie, Sănătate. Foarte important, USRPLUS a primit și funcția de șef al Cancelariei premierului. Lucru ciudat, dacă ne gîndim că premierul e de la PNL. Lucru normal dacă ne gîndim că USRPLUS a ținut să aibă un supraveghetor al premierului PNL, care să raporteze la partid orice încercare a premierului PNL de a fi PNL-ist.

UDMR, cu un scor de 6%, are o funcție de vicepremier, precum și trei ministere. Cu excepția Tineretului și Sportului, toate grele din punctul de vedere al importanței și al paralelor. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, devine, în contextul Green Deal, unul de o importanță deosebită. Ministerul Dezvoltării e cel care împarte banii primarilor din țară chiar și celor Liberali. Prin raportare la scorul de la alegeri, UDMR a cîștigat la scor aceste negocieri. În 1996, cu un scor mai mare, 7%, a primit doar un minister, și acela de complezență, al Turismului.

Pentru a ne face o imagine asupra acestei împărțiri a puterii, trebuie să raportăm rezultatul negocierilor la împărțirea puterii după alegerile parlamentare din 3 noiembrie 1996. Spun, din 3 noiembrie 1996, deoarece e singurul moment electoral postdecembrist care seamănă din multe puncte de vedere cu cel din 6 decembrie 2020:

  1. Victoria în alegeri a fost dobîndită de două forțe anti PDSR: CDR și PD. Deși diferite ca loc pe scena politică (CDR era de Centru Dreapta, iar PD de Centru Stînga), cele două formațiuni au luptat cot la cot timp de cinci ani împotriva guvernării PDSR.
  2. UDMR a fost cooptată la Guvernare, nu atît pentru a se face o majoritate puternică, cît mai ales pentru a da Occidentului un semnal că s-a pus capăt naționalismului extremist de tip PRM, partid aliat pînă atunci cu PDSR.
  3. Prin alegerile prezidențiale, președintele a devenit de aceeași culoare ca și Guvernul.
  4. PDSR a trecut în Opoziție. Fără a pretinde, ca acum, desemnarea unui premier.

Împărțirea puterii s-a făcut în urma negocierilor printr-un Acord de solidaritate guvernamentală și parlamentară, semnat pe 6 decembrie 1996, la Cotroceni în prezența lui Emil Constantinescu.
Ea a avut următoarea configurație:

  • CDR, cu 30% la alegeri, a obținut funcția de premier, de președinte al Camerei Deputaților și 15 ministere din cele 23 puse în joc. Trebuie să plasăm printre funcțiile obținute și pe cea de președinte al României, dobîndită de Emil Constantinescu în al doilea tur ca urmare a votului de 21% dat de Petre Roman din partea PD. Printre ministere, CDR avea: Finanțe, Justiție, Interne, Transporturi, Comunicații, Privatizării.
  • PD, sub numele de USD, cu un scor de 13% a obținut funcția de președinte al Senatului și 7 ministere din 23. Printre ministere PD avea: Ministerul Apărării Naționale, Externele, Transporturi.
  • UDMR, cu un scor de 7%, a obținut doar un minister: Turismul.

Orice discuție despre rezultatul negocierilor din 2020 trebuie să plece de la un adevăr incontestabil:
E vorba de un rezultat al unor negocieri.

Pentru ca aceasta să fie împărțirea puterii după 6 decembrie 2020, mai sînt de urmat acești pași:

  1. Rezultatul trebuie validat de organismele conducătoare ale partidelor. La USRPLUS nu e nici o problemă. Și nu pentru că USRPLUS a obținut o halcă de putere mult mai mare decît rezultatul alegerilor, dar și pentru că nu e prea clar nici acum dacă USR și PLUS au organisme de conducere în afara celor doi Șefi, Dan Barna și Dacian Cioloș. La UDMR e aceeași situație. Pe de o parte pentru că UDMR a obținut infinit mai mult decît merita prin scorul din alegeri, pe de alta, pentru că UDMR nu are organism de conducere colectivă decît în statut. La PNL lucrurile se schimbă. Alcătuit din PNL și PDL, PNL e ca și PSD un partid al baronilor locali și centrali. După un an de înfruptare fără limite din friptura Puterii, doar a lor, baronii PNL se văd acum în fața unei hălci prea mici primite, în timp ce USRPLUS a dobîndit ditamai halca. Dacă sînt stimulați de Klaus Iohannis, e posibil ca baronii să respingă rezultatul.
  2. Alegerea șefilor la Cameră și la Senat are loc pe 22 decembrie 2020, înainte de investirea Guvernului. Deoarece votul e secret, cu buletine de vot și nu cu bile, și în plus în sală vor fi și parlamentarii PSD și AUR, Ludovic Orban și Anca Dragu pot avea surprize. Ludovic Orban poate să pice dacă ne gîndim că are dușmani și în PNL.
  3. După alegerile din Parlament, Klaus Iohannis trebuie să cheme partidele la consultări. Teoretic el trebuie să-l desemneze pe Florin Cîțu, Teoretic, practic poate fi orice surpriză.

Admițînd că rezultatul negocierilor se va transpune în viață fără nici o modificare, se profilează deja o guvernare dezastruoasă, cea mai proastă guvernare din postdecembrism, față de care Guvernarea CDR‑PD a fost bună:

  1. Florin Cîțu e cea mai proastă alegere pentru orice guvern, d-apoi pentru acest guvern care cere ca șef fie un personaj cu mari disponibilități de a negocia, Ludovic Orban, de exemplu, fie un personaj cu autoritate, Nicolae Ciucă, de exemplu. Florin Cîțu, zis și Cîțu-Mîțu, e un dezastru în sine, ca persoană, d-apoi ca premier. La conferința de presă de vineri, Ludovic Orban a catadicsit să-i dea cuvîtnul la sfîrșit, Cîțu-Mîțu a scos cu greu un miorlăit jalnic de cîteva cuvinte, după care s-a ascuns după sobă.
  2. Ludovic Orban e președinte de partid și președintele Camerei Deputaților. Bietul Cîțu- Mîțu, și așa miorlăit, va fi o simplă păpușă a lui Ludovic Orban. Printre altele, Ludovic Orban îi va stabili și miniștrii PNL, toți din gașca sa.
  3. Cele trei partide și au împărțit astfel guvernul încît și pentru că premier e Florin Cîțu, vom avea practic trei guverne. Și evident nici un premier.

Sursa: cristoiublog.ro