News UMPMV- Ioan Mircea Paşcu: Eu nu cred în formula unei armate europene pentru că asta ar însemna modificarea tuturor constituţiilor statelor membre

Mircea Ioan Paşcu şi-a amintit cum, în 1993, a fost numit primul civil în conducerea Armatei României, după război: „M-am bucurat de o primire bună din partea militarilor (…). Când am intrat în sala aceea plină de militari, nu am reuşit să văd decât uniforme, nu am distins nicio faţă. Când am terminat, în 1996, funcţia de secretar de stat, nu mai distingeam uniformele, distingeam numai feţele. În felul acesta am măsurat eu gradul de integrare”, a declarat acesta.

Rugat să transmită un mesaj noii generaţii de militari, Mircea Ioan Paşcu a declarat: „Ei vor face parte sau deja fac parte dintr-un segment social de elită al societăţii româneşti. Armata a fost întotdeauna un segment disciplinat pe care societatea a contat, a putut să conteze ori de câte ori a fost nevoie, inclusiv în zilele acestea de pandemie şi de atâtea crize care se acumulează. Să fie conştienţi că intră într-o echipă care este bine pusă la punct, poate este, aş spunea eu, singura care este pusă la punct în societatea românească, care, iată, funcţionează în ciuda sincopelor realizate pe alte planuri şi pe care sperăm să le depăşim cu toţii”.

În contextul tensiunilor din Zona Mării Negre şi al viitoarelor acţiuni din această zonă, însă, Ioan Mircea Paşcu subliniat: „Aşa cum spunea şi doamna ministru german al Apărării, Kramp-Karrenbauer,  NATO trebuie să rămână în continuare punctul focal al eforturilor de securitate ale ţărilor europene şi eu sunt convins că România va gândi exact în aceşti termeni”, a subliniat acesta.

„Eforturile europene de apărare au prins viteză”

Eu vreau să vă spun că eforturile europene de apărare au prins viteză după 2016, în momentul în care Marea Britanie a anunţat că iese din Uniune şi a încetat să mai pună obstacole în calea integrării europene în domeniul apărării şi securităţii. În acelaşi timp, pandemia a venit şi a tăiat din banii UE – vorbesc de bani comunitari, nu naţionali, ai fiecărui stat – astfel, aceşti bani comunitari au fost diminuaţi. (…) Apoi ce s-a întâmplat în Afganistan, faptul că SUA au efectuat o operaţiune (n.r. de retragere) – e drept, în sine, o operaţiune de succes… să scoţi 120.000 de oameni în timp record, cu mijloace proprii, dar aliaţii nu au fost consultaţi, aşa cum se aşteptau, de SUA, şi au fost puşi în situaţia de a  improviza rapid o ieşire a lor din scenă alături de retragerea americană – lucrurile astea s-au acumulat şi au întărit hotărârea europenilor de a intensifica eforturile în direcţia apărării. Eu nu cred în această formulă a unei armate europene pentru simplul motiv că, pentru acest lucru, trebuie să se modifice toate constituţiile ţărilor europene. Şi nu toţi sunt dispuşi să deschidă spre discuţie constituţia. Ne gândim doar la Spania:  ce va face Catalonia dacă se repune în discuţie constituţia? Deci, acest lucru nu se poate realiza pentru că nimeni nu va modifica cu mare usurinţă constituţia. Ori, fără modificarea constituţiilor, nu există o bază legitimă ca ţările să îşi transfere apărarea unei armate europene. Ce se poate realiza este o cooperare mai strânsă”, a declarat acesta.