Omul adevărat este cel care nu poate fi cuprins într-un mormânt; ci acela pe care nu-l poate cuprinde nici universul. Într-adevăr, gândurile noastre se ştiu, la orice depărtare s-ar întinde. Sentimentele noastre se răspândesc şi se împlinesc în acele fiinţe şi lumi spre care sunt îndreptate. Dacă voinţa noastră cea bună poate ajunge până la cerurile îngereşti, va naște în jurul nostru un cerc mai larg decât cosmosul, aşa încât tot ce se află în acest cerc simte aceasta. Atunci sufletul tuturor fiinţelor simte gândurile noastre, sentimentele noastre şi voinţa noastră bună, într-o măsură mai mare sau mai mică, lucru care ţine atât de aceste fiinţe, cât şi de noi înşine.
Cu adevărat, om nu este cel ce poate fi cuprins într-un mormânt, ci acela pe care nu-l poate cuprinde nici universul.
Noapte sfântă, în pace, sfetnic spre înțelepțire!
p. Ignatie
