News UMPMV- Europol şi Comisia Europeană au testat implementarea protocolului UE pentru situaţii de criză

Exerciţiul a avut loc în cadrul Forumului de Internet al UE şi a verificat colaborarea între autorităţile guvernamentale şi industria tehnologică în controlarea distribuirii conţinutului extremist violent şi terorist în mediul virtual, după un eveniment terorist. Printre elementele testate s-au numărat comunicarea în timp real între guverne şi furnizorii de servicii online şi interacţiunea proceselor când sunt iniţiate mai multe mecanisme de criză.

Exerciţiul a implicat reprezentanţi ai autorităţilor de implementare a legii din statele membre UE şi ţări terţe, furnizori de servicii online, GIFCT, Christchurch Call, Aqaba Process precum şi  decidenţi politici din diferite guverne, organisme ale UE şi organizaţii internaţionale.

Protocolul UE pentru situaţii de criză, adoptat de către Ministerele Afacerilor Interne şi ale Justiţiei în octombrie 2019, este un mecanism voluntar care permite statelor membre şi platformelor online să răspundă rapid şi coordonat la răspândirea conţinutului terorist online în eventualitatea unui atac terorist, în timp ce se asigură că sunt protejate datele personale şi drepturile fundamentale.

În urma atacului terorist din Christchurch, Noua Zeelandă, şefii de guvern şi platformele online au convenit asupra Apelului la acţiune în urma atentatului de la Christchurch. Cu această ocazie, preşedintele Juncker a anunţat, la acea vreme, elaborarea unui protocol UE pentru situaţii de criză sub egida Forumului UE pentru internet. Protocolul UE permite statelor membre şi platformelor online să răspundă rapid şi coordonat la diseminarea conţinutului online cu caracter terorist în cazul unui atac terorist.

Protocolul UE pentru situaţii de criză aprobat de Forumul UE pentru internet:

• asigură o reacţie rapidă şi coordonată: autorităţile statelor membre, împreună cu Europol, Forumul global al internetului pentru combaterea terorismului (GIFCT) şi furnizorii de servicii online sunt măsură să răspundă rapid şi în mod coordonat pentru a se asigura că se stopează rapid răspândirea conţinutului cu caracter terorist sau extremist violent;
• facilitează cooperarea dintre sectorul public şi privat: în cazul unei crize, autorităţile de aplicare a legii şi furnizorii de servicii online vor face schimb de informaţii relevante privind conţinutul online (de exemplu, URL-uri, mijloace de comunicare audiovizuale şi metadate), pe bază voluntară, în mod securizat şi în timp real;
• facilitează un acord voluntar: protocolul nu înlocuieşte cadrele juridice naţionale sau mecanismele naţionale existente de gestionare a crizelor. Acesta ar trebui să se aplice numai în situaţii extraordinare, în care aceste măsuri naţionale nu mai sunt suficiente pentru a coordona o reacţie rapidă şi transfrontalieră.