Politia Româna a anuntat, sâmbatã, operaționalizarea, începând din data 1 octombrie, a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică, la nivelul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și a inspectoratelor de poliție județene Iași, Mureș și Vrancea.
“Începând de astăzi, 1 octombrie, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică este funcțional. Și mă refer aici la proiectul-pilot, din municipiul București și județele Iași, Mureș și Vrancea, pentru monitorizarea, prin intermediul dispozitivelor de supraveghere electronică, în cazul aplicării măsurilor la emitere a ordinului de protecție provizoriu, ordinului de protecție și ordinului european de protecție. Prevenirea și combaterea violenței în familie este un palier de acțiune deosebit de important pentru Poliția Română, iar, pentru combaterea acestui flagel, alocăm resurse instituționale importante. De astăzi, avem acest nou instrument pentru prevenirea comiterii unor infracțiuni din sfera violenței în familie, în special a celei grave”, a declarat chestorul de poliție Eduard Mirițescu, prim-adjunct al inspectorului general al Poliției Române, în cadrul unei conferinte de presa, la sediul IGPR.
Astfel, în perioada octombrie 2022 – decembrie 2025, în urma aplicării măsurilor în cazul emiterii ordinului de protecție provizoriu, ordinului de protecție și ordinului european de protecție, se poate dispune măsura monitorizării electronice, prin intermediul dispozitivelor de supraveghere electronică.
Monitorizarea electronică se aplică în trei etape, determinate prin raportare la cazurile de aplicare și la aria teritorială la nivelul căreia urmează să fie operaționalizat sistemul, astfel:
a) prima etapă – în perioada 2022 – 2023 – la nivelul municipiului București și al județelor Iași, Mureș și Vrancea; Cea care a intrat în vigoare sâmbata.
b) a doua etapă – în anul 2024 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale anterior menționate și la nivelul județelor Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Giurgiu, Galați, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea;
c) a treia etapă – în anul 2025 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale menționate mai sus și la nivelul județelor Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.
Utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare.
Chestorul Mirițescu a precizat cã monitorizarea se va realiza automat, fără intervenție umană, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de polițistul de supraveghere care creează semnalarea. După introducerea în sistem a semnalării, polițistul nu va avea acces la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic.
“Numai în măsura în care va fi generată o alertă (ce notifică încălcarea unei reguli stabilite) va fi posibilă asocierea identificatorului dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în cazul de monitorizare, prin preluarea, în mod automat, odată cu generarea alertei și transmiterea acestora, împreună cu alte date de intervenție, către dispeceratul S.I.M.E. și 112 și astfel, către cel mai apropiat echipaj din rândul forțelor de ordine, pentru intervenție”, a sublinat acesta.
Prim-adjunctul inspectorului general al Poliției Române a prezentat câteva repere în ceea ce privește violența domestică, pe teritoriul României.
Astfel, în primele 8 luni ale anului 2022, la nivel național, numărul faptelor penale care constituie fapte de violență domestică a crescut cu 13,3% față de primele 8 luni ale anului 2021.
“Vorbim de înregistrarea unui număr mai mare de infracțiuni de violență în familie, ceea ce ne arată, pe de o parte, că trebuie să luăm toate măsurile necesare pentru combaterea acestui flagel, iar, pe de altă parte, că victimele au din ce în ce mai multă încredere să se adreseze Poliției Române, pentru ajutor. Acest ajutor vine, începând de astăzi, inclusiv sub forma monitorizării electronice a persoanelor față de care a fost dispusă o astfel de măsură.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra fenomenului, adaug faptul că, în primele 8 luni ale anului 2022, au fost emise de către instanțele judecătorești 7.331 de ordine de protecție, (cu 6,2% mai multe decât în primele 8 luni ale anului 2021), 3.469 (47,32%) din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecție provizorii.
Referitor la nerespectarea ordinului de protecție (conform art. 47, alin. 1 din Legea nr. 217/2003 R. pentru prevenirea și combaterea violenței domestice), au fost sesizate 2.166 de infracțiuni, cu 19,7% mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021.
De asemenea, în primele 8 luni ale anului curent, la nivel național, au fost emise de polițiști 8.765 de ordine de protecție provizorii (cu 1.644 mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021, respectiv cu un procent de 23,1%), 3.469 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție, reprezentând 40%. Referitor la nerespectarea ordinului de protecție provizoriu, au fost sesizate 579 de infracțiuni (cu 46,2% (+183) mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021)”, a declarat Eduard Mirițescu.
Proiectul-pilot, implementat în Capitală și în cele 3 județe, va permite Poliției Române ca, pentru implementarea în celelalte 2 etape prevăzute de legislație, să ia cele mai bune măsuri pentru operaționalizarea sistemului și protejarea victimelor violenței în familie.
Foto: captura video
