Aliaţi europeni ai Statelor Unite pledează pentru reanalizarea funcţionării Alianţei Nord-Atlantice după decizia “unilaterală” a preşedintelui Joseph Biden privind retragerea din Afganistan, considerată un eşec, conform cotidianului Financial Times.
“Aliaţii europeni speraseră că alegerea lui Joe Biden în funcţia de preşedinte al SUA va consolida relevanţa NATO după anii dificili ai mandatului preşedintelui Donald Trump. Însă retragerea problematică din Afganistan decisă de Washington generează o regândire a strategiei”.
După ocuparea oraşului Kabul de către insurgenţii talibani, oficiali din domeniul apărării şi securităţii din cadrul Uniunii Europene au criticat decizia SUA de a retrage cei 2.500 de militari, afirmând că a fost slăbită poziţia Alianţei Nord-Atlantice şi că apar probleme privind dependenţa Europei în materie de securitate de Washington. Reacţia lor marchează un final amar al celei mai îndelungate misiuni NATO, care a implicat 10.000 de militari din 36 de ţări membre sau partenere.
“Acest tip de retragere a trupelor a generat haos. Haosul produce suferinţă suplimentară”, afirmă Artis Pabriks, ministrul leton al Apărării. Astfel de misiuni pe termen lung sunt improbabile în viitor. “Această eră s-a încheiat. Din nefericire, Occidentul, Europa în special, arată că este o zonă mai slabă pe plan global”, a subliniat Artis Pabriks.
Poziţia pare a fi în concordanţă cu cea a ministrului britanic al Apărării, Ben Wallace, care a părut să fie aproape de a izbucni în plâns luni, când a notat că “unii nu vor reveni” din ţara afectată de conflict. “Este trist. Douăzeci de ani de sacrificii şi acesta este rezultatul”, a declarat Ben Wallace.
Intervenţia militară NATO în Afganistan, generată de atacurile reţelei Al-Qaida asupra SUA pe 11 septembrie 2001, a fost prima şi singura dată când Alianţa Nord-Atlantică a invocat Articolul 5 privind apărarea colectivă, potrivit principiului că un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor. După două decenii, există disensiuni care afectează poziţia unitară referitoare la modul de încheiere a “celui mai lung război al Americii”. În momentul în care insurgenţii talibani înconjuraseră oraşul Kabul, vinerea trecută, Ben Wallace, ministrul britanic al Apărării, a dezvăluit că încercase anul acesta să formeze o coaliţie a ţărilor NATO cu poziţii similare în scopul menţinerii unei anumite prezenţe militare în Afganistan.
Lordul George Robertson, care era secretar general al NATO în momentul atentatelor produse în SUA în septembrie 2001 şi care a activat Articolul 5 după câteva ore, a sugerat că lipsa de unitate este dăunătoare. “Este slăbită Alianţa Nord-Atlantică deoarece principiul «mergem împreună, ne retragem împreună» pare să fi fost abandonat atât de Donald Trump, cât şi de Joe Biden”, a declarat lordul George Robertson pentru FT.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a insistat marţi că “nu a existat voinţă” din partea aliaţilor europeni sau a Canadei pentru a prelua sarcinile SUA. “Trebuie să înţelegem că, în privinţa misiunii NATO din Afganistan, nu a fost posibil să avem un rol independent pentru Germania sau pentru forţele europene. Am spus permanent că suntem practic dependenţi de hotărârile Administraţiei SUA”, a afirmat, la rândul său, cancelarul Germaniei, Angela Merkel.
“A venit vremea să mergem în direcţia unei mai mari suveranităţi şi să ne apărăm propriile interese”, a declarat, la rândul său, Lilith Verstrynge, un alt oficial din cadrul Podemos, exprimând o idee susţinută şi de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.
Întrebată dacă NATO ar trebui să se îndepărteze de misiuni precum “reconstrucţia naţiunilor”, Angela Merkel a fost de acord: “Obiectivele misiunilor de acest tip trebuie să fie mult mai punctuale”, relateaza Financial Times.
Sursa foto: Mediafax