„Fie ca inima ta să nu pizmuiască pre cei păcătoşi, mai bine fii mereu în frica Domnului.” (Pilde 23:17)
Precum curg lacrimile din pricina unei mari tristeţi, dar şi din pricina unei mari bucurii, aşa şi frica îl cuprinde pe om din pricina unei mari răutăţi, dar şi din pricina unei mari jertfe. Dumnezeu S-a arătat în Hristos ca o slugă pentru a curăţi casa ta, pentru a preschimba cocina în Biserica din inima ta. Oare nu te cuprinde frica de atâta smerenie a Împăratului Împăraţilor? Şi oare nu te cuprinde frica atunci când vezi pe omul botezat păcătuind? Cu adevărat, nu este ceva mai nebunesc decât a invidia pe păcătos. Nebunie este şi a-l invidia pe cel drept, mare nebunie – dar a-l invidia pe cel păcătos este cel mai nebunesc lucru.
Noapte sfântă, în pace, sfetnic spre înțelepțire!
p. Ignatie
