Morala obligației este morala slugii şi a robului. Morala iubiriii este adevărata morală a omului. Cuvântul „obligatoriu” este jignirea iubirii. Iubirea cu nimic nu este obligată, dar dăruieşte totul. Singurul lucru necunoscut iubirii este obligația. Iubirea este singurul cuvânt înainte de păcat, obligația este singurul cuvânt după păcat. Iubirea dăruieşte, obligația înrobește. Iubirea şi-a întins cugetarea dincolo de hotarele cosmosului; de aceea pare a fi lipsită cugetare. Obligația şi-a mărginit cugetarea la lucruri şi întâmplări; de aceea pare a fi rod al cugetării. Iubirea şi-a întins lucrarea până dincolo de marginile timpului; de aceea pare a fi nelucrătoare. Obligația şi-a mărginit lucrarea la zile şi întâmplări; de aceea pare a fi lucrătoare. Iubirea este mai presus de împărţirea în bine şi rău. Obligația este neobosita împărţire în bine şi rău. Câtă vreme apa se află în nori, ea nu se împarte în apă curată şi apă murdară. Când însă apa cade în râuri şi în mlaştini, atunci se împarte în apă curată şi apă murdară. Tot astfel şi iubirea când cade, împarte totul în bine şi rău şi măsoară totul cu măsura obligației. Păcatul izgoneşte iubirea din propria-i casă înlocuind-o cu obligația.

Noapte sfântă, în pace, sfetnic spre înțelepțire!
p. Ignatie