Hristos a înviat !
„ Chipul slavei Tale celei negrãite sunt, deși port rãnile pãcatelor; miluiește zidirea Ta, Stãpâne, și o curãțește cu îndurarea Ta și moștenirea cea doritã dãruiește-mi, fãcându-mã pe mine iarãși cetãțean al raiului.” (Binecuvântările de la slujba înmormântării)
Trăia un om, odată demult, care avea un fiu tare neascultător ce-i făcea tot soiul de necazuri. Ajunsese bietul om să trăiască plin de teama zilei ce urma.
Tot gândind ce să mai facă, a început să bată câte un cui, în tocul uşii, pentru fiecare greşeală a fiului său. Când tocul uşii s-a umplut de cuie încât părea un arici, omul şi-a chemat fiul şi i-a spus:
– Am bătut câte un cui, pentru fiecare greşeală de-a ta!
Fiul s-a speriat, văzând mulţimea cuielor şi a hotărât în sinea lui să răscumpere fiecare greşeală cu o faptă bună. După prima faptă bună, şi-a chemat tatăl în faţa uşii, rugându-l să scoată un cui. În ziua, în care a scos ultimul cui, tatăl şi-a îmbrăţişat fiul, bucurându-se împreună cu el. Fiul l-a strâns la piept şi a văzut că tatăl său plângea.
– De ce plângi? Ar trebui să fii fericit şi mulţumit că ai putut să scoţi toate cuiele…
– E adevărat, cuiele au fost scoase, dar semnele, semnele au rămas!
Pentru rugăciunile Preacuratei Tale Maici și ale tuturor sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi!
O zi binecuvântată de Domnul!
p. Ignatie
