Trăia odată într-un sat un bătrân sărac foarte, care avea un cal foarte frumos pe care îl crescuse cu dragoste de re când era un mânz atât de slăbănogit încât nimeni nu mai credea că va trăi. Devenise, prin grija iubitoare a bătrânului, atât de frumos încât toți cei care-l vedeau, dar mai ales stăpânul de la cetate vroiau să-l cumpere. Dar bătrânul a refuzat de fiecare dată spunând: “Pentru mine acest cal nu este un simplu animal, ci imi este prieten drag. Cum aş putea să-mi vând prietenul?”
Dar, într-una din zilele următoare, când bătrânul a mers la grajd, a văzut că i-a dispărut calul. Toţi sătenii i-au spus “Ţi-am spus noi! Trebuia să îi vinzi calul nobilului. Dacă nu ai acceptat el ţi l-a luat! Ce mare ghinion”. “Ghinion sau noroc, zise bătrânul, Dumnezeu le ştie pe toate” „Doamne, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”
Toţi au râs de el. După câteva săptămâni, însă, calul s-a întors şi nu era singur, avea după el o herghelie de cai sălbatici. Scâpase din grajd,a mers în sâlbâticie unde a curtat o tânără iapă şi, când s-a întors, restul cailor l-au urmat. “Ce mai noroc!” strigară sătenii. ”. “Ghinion sau noroc, zise bătrânul, Dumnezeu le ştie pe toate” „Doamne, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”
Bătrânul, împreună cu fiul său, au început să dreseze caii cei sălbatici pentru a-i vinde. Dar, o săptămână mai târziu, fiul bătrânului şi-a rupt piciorul în timp ce încerca să încalece unul mai nărăvaș. “Ghinion!” îi ziseră prietenii bătrânului. “Ce ai să te faci acum, fără ajutorul fiului tău? Tu eşti deja în pragul bătrâneții!” “Ghinion sau noroc, Dumnezeu le ştie pe toate” „Doamne, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!” le răspunse iarăși bătrânul.
La doar câteva zile de la tragicul accident, ostașii nobilului veniră şi îi luară la oaste pe toţi flăcăii din sat. Doar fiul bătrânului a scăpat datorită piciorului său rupt. “Ce noroc pe tine!” strigară vecinii. “Toţi copiii noştri au fost duşi în război, doar tu ai avut norocul să îl păstrezi pe al tău lângă tine. Fiii noştri ar putea fi ucişi.” Bătrânul le răspunse: “Ghinion sau noroc, Dumnezeu le ştie pe toate” „Doamne, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”
Viitorul vine peste noi clipă după clipă, puţin câte puţin. Niciodată nu ştim ce ne aşteaptă. Dar dacă păstrăm o atitudine pozitivă, plină de smerenie, de credință și de dragoste față de Dumnezeu și de semeni, va fi mereu loc pentru bine şi vom putea fi mai fericiţi prin pronia cea cerească.

Pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale și ale tuturor sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi!

O zi binecuvântată de Domnul!
p. Ignatie